CALATORII – Pe jos, de-a lungul Marelui Zid Chinezesc

tudor p.          O calatorie inedita a intreprins, in 1987, geologul britanic William Lindesay, in varsta de 31 de ani, de-a lungul Marelui Zid Chinezesc. El a parcurs un traseu avand lungimea de 3 840 km, incepand din Jiayuguan, provincia Gansu, pana la Shanhaiguan, pe tarmul Marii Galbene. Itinerariul a cuprins munti acoperiti de zapada si zone de desert parjolite de soare. De altfel, Marele Zid lasa o imagine de neuitat daca este privit de la inaltime. Impresioneaza in mod deosebit adaptarea sa la variatele forme de relief. Astfel, el poate fi vazut serpuind printre munti si vai sau traversand un imens desert. Inaltimea Marelui Zid variaza de la 5 la 10 m, iar grosimea de la 5 la 8 m. Pe partea interioara se afla scari de piatra care duc spre varful zidului marginit de creneluri la nord si de un parapet spre sud. Din loc in loc si, mai ales, in punctele de importanta strategica, se afla cate un foisor crenelat cu terasa care servea drept loc de paza si locuinta pentru soldatii garnizoanei. De-a lungul zidului se afla numeroase turnuri in care se aprindeau focuri de alarma ce anuntau apropierea dusmanului. De asemenea, in vecinatatea zidului erau amplasate puncte pentru schimbarea cailor de posta. Serviciile de posta imperiale erau folosite pentru transmiterea de informatii militare, precum si de mesaje cu caracter politic si economic.

Numarul principatelor si dinastiilor imperiale care au contribuit la realizarea acestei impunatoare constructii este estimat la peste 20. Din secolul al VII-lea i.Hr. principatele Chu, Or, Qin, Han, Wei, Yan si Zhao se straduiau sa construiasca ziduri pentru a se apara unul impotriva altuia… In anul 221 i.Hr., anul reunificarii Chinei sub imparatul Shihuangdi din Qin, acesta a hotarat unirea zidurilor existente intr-unul singur, care urma sa fie lungit. El insusi a contribuit, de altfel, la prelungirea lui. Acest fapt explica de ce inaltarea Marelui Zid i-a fost atribuita. Mai tarziu, in decurs de peste 1 100 de ani, din timpul dinastiei Qin pana la dinastia Tang, aceasta constructie de aparare impotriva navalirii popoarelor nomade a fost reparata si marita in mai multe randuri. In timpul dinastiilor ce au urmat s-au adaugat noi lucrari si 25 000 de turnuri de observatie.

Marele Zid

Ca si in legenda Mesterului Manole, se spune ca in interiorul zidului au fost ingropati de vii oameni – in virtutea credintei ca astfel i se va conferi acestuia o trainicie sporita. Dar cu timpul o mare parte din zid s-a prabusit. Unele portiuni au fost erodate atat de mult incat cu greu mai pot fi recunoscute, iar pe o intindere de 1 280 km zidul a disparut cu totul. Traseul sau este insa bine cunoscut chiar si in aceasta zona. Cele mai impunatoare portiuni, ridicate in secolul al XV-lea, in timpul dinastiei Ming, se intind de-a lungul campiilor si se inalta spre crestele muntilor. De remarcat ca Marele Zid a fost conceput ca un dragon enorm a carui coada ocoleste Desertul Gobi si ale carui falci sunt indreptate spre Golful Bohai.

Jiayuguan se afla aproape de varful cozii dragonului. De aici si-a inceput Lindesay calatoria sa temerara. Pentru efectuarea ei, el s-a pregatit cu deosebita temeinicie. Astfel, in 1984 a parcurs cei 144 km cat masoara zidul imparatului roman Hadrian din Marea Britanie in doua zile si jumatate. In 1986 a strabatut 320 km de-a lungul Marelui Zid Chinezesc, dar a fost nevoit sa-si intrerupa tentativa deoarece si-a fracturat un deget de la un picior si s-a imbolnavit de dizenterie. Revenit in 1987 din Marea Britanie, Lindesay a hotarat, in urma experientei acumulate, sa evite parcurgerea acestui traseu in cursul verii, perioada extrem de calduroasa. El si-a impartit calatoria in doua etape. La inceputul lui aprilie, el a pornit din Jiayuguan, denumit in mod semnificativ in antichitate  „fortareata cea mai puternica de sub cer”. Ea strajuia intrarea in China a vechiului drum al matasii. Echipamentul sau era usor, pentru a nu-l impiedica la mers. In rucsacul ce catarea 5,4 kg a pus un sac de dormit, doua butelii cu apa, trusa de prim ajutor, aparatul de fotografiat, harti, ochelari de protectie impotriva furtunilor de nisip ce isi au originea in Desertul Gobi, carnetele pentru notite.

William Lindesay 1998a

Un loc important in cadrul proviziilor sale il detineau stafidele si un fel de placinte din ovaz, mult pretuite pentru cantitatea importanta de fier pe care o contin. El a calculat ca zilnic avea nevoie de minimum 4 000 de calorii. Ospitalieri, localnicii l-au ajutat pe parcurs sa-si completeze necesarul de hrana. In prima saptamana, Lindesay a parcurs 276 km intr-o zona de desert. La sud de Shandan vremea s-a schimbat brusc. In cursul uneia din nopti s-a pornit o ninsoare abundenta. In ziua urmatoare a fost nevoit sa-si gaseasca adapost intr-o mica asezare de pastori. Aici a stat pana ce viscolul s-a potolit. Dupa ce vremea s-a ameliorat, Lindesay a strabatut cu greu potecile pietruite sau acoperite cu un nisip rosiatic atat de fierbinte incat picioarele i s-au umflat de basici. El a ajuns epuizat si schiopatand la Zhangwei, unde a trebuit sa se odihneasca timp de patru zile. Dupa 800 km, peisajul desertic a fost inlocuit de campia de un verde odihnitor de pe malul Fluviului Galben. Lindesay a traversat marele curs de apa la Quingtongxi. Spre est continua desertul. Un praf cafeniu umplea aerul. Portiuni intinse din Marele Zid erau napadite de nisip care, la randul sau, era din cand in cand spulberat de vant. Asezarile erau rare. Ici si colo se ivea la orizont cate un pastor cu turma sa. In nordul provinciei Shanxi, Lindesay a strabatut un tinut acoperit cu loess. In aceasta zona se afla un veritabil labirint de rauri care si-au taiat in roca moale vai adanci. In peretii acestor canioane se afla intrarile unui mare numar de pesteri. La inceputul calatoriei, Lindesay acoperea doar cca 32 km pe zi, dar apoi a parcurs zilnic un numar aproape dublu de kilometri. Dupa sapte saptamani istovitoare de drum, Lindesay a auns la Yulin, localitate situata la mijlocul traseului pe care si-l propusese. Temperatura era ridicata si, in consecinta, in fiecare zi era in continua cautare de apa de baut. Lindesay s-a decis sa-si incheie aici prima etapa a calatoriei.

mz 1

In tot timpul verii, cercetatorul a ramas in China, cautand sa-si mentina intacta forma fizica atat de necesara pentru cea de-a doua etapa. El a pornit din nou de-a lungul Marelui zid la 25 septembrie, desi temperatura continua sa fie ridicata. In doar zece zile a reusit sa strabata circa 400 km. In aceasta portiune a calatoriei, ce cuprindea zona de campie si desert, zidurile s-au redus ca dimensiuni, in decursul secolelor, din cauza eroziunii continue la care au fost supuse de vanturi si ploi. Portiuni intinse de zid au disparut sau au fost ingropate sub dunele de nisip miscatoare. Alte portiuni de zid au fost reduse la simple movile. Apoi, Lindesay a ajuns intr-o zona unde zidul era format din blocuri de piatra si era asa de lat incat cinci calarreti puteau merge alaturi pe creasta sa. In aceasta regiune, zidul serpuia de la o creasta la alta, strabatand un lant de munti. Turnurile de observatie dadeau impresia ca strapungeau linia orizontului. Vremea a inceput din nou sa se schimbe. In acele zile de toamna tarzie bateau vanturi aspre dinspre Asia centrala care jupuiau pielea de pe fata. Noaptea temperatura cobora insa pana la – 10 ºC. In aceasta ultima parte a calatoriei, Lindesay a strabatut munti neospitalieri, marginiti de prapastii adanci si a trebuit sa doarma noaptea in pesteri singuratice sau in turnuri parasite ce se inaltau din loc in loc de-a lungul zidului. Pe ultimii 320 km ai traseului a avut de infruntat zapezi mari si temperaturi situate aproape constant sub zero grade Celsius. La 3 decembrie a ajuns la Shanhaiguan. Aici, la capatul calatoriei, ultimele fortificatii ale Marelui Zid pareau ca sunt gata sa fie inghitite de Marea Galbena.

mz2

Calatoria lui Lindesay de-a lungul Marelui Zid Chinezesc a durat 78 de zile. Pe parcursul ei, Lindesay a umplut patru carnetele cu timbre postale pentru a dovedi pe unde a trecut. Numeroasele insemnari pe care le-a facut in timpul strabaterii acestui traseu ii vor servi pentru a scrie o carte despre palpitanta sa incercare. Obiectivul urmator al lui Lindesay il reprezinta parcurgerea, cu bicicleta, a Drumului matasii, de la Beijing la Venetia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s